Căpșunile, aceste mici bijuterii roșii ale grădinii, sunt nu doar delicioase, ci și surprinzător de generoase când vine vorba de înmulțire. Spre deosebire de alte plante care necesită tehnici complexe, căpșunul are o capacitate naturală remarcabilă de a se reproduce, oferind grădinarilor oportunitatea de a-și extinde livada fără costuri mari. Fie că îți dorești să umpli un nou strat de grădină, să înlocuiești plantele vechi sau pur și simplu să împărtășești bucuria cultivării căpșunilor cu prietenii, înțelegerea metodelor de înmulțire este esențială. Vom explora cele mai comune și eficiente moduri de a obține noi plante de căpșun, transformând o singură tufă într-o adevărată bogăție de fructe.

Înmulțirea prin stoloni: metoda naturală și cea mai simplă

Cea mai populară și, de departe, cea mai simplă metodă de înmulțire a căpșunilor este prin intermediul stolonilor. Stolonii sunt niște lăstari târâtori, lungi și subțiri, pe care planta mamă îi produce în mod natural după perioada de fructificare, de obicei începând cu luna iunie și pe tot parcursul verii. La nodurile acestor stoloni se formează mici plantule, complete cu frunze și rădăcini incipiente.

Procesul de înrădăcinare a stolonilor

Pentru a încuraja dezvoltarea unor plante noi robuste, este bine să intervii puțin. Odată ce observi că un stolon a format o plantulă cu câteva frunze și rădăcini minuscule, o poți ajuta să se înrădăcineze mai bine.

• Fixarea stolonului: Poți fixa ușor plantula la sol cu o agrafă metalică (de grădinărit) sau o bucată de sârmă îndoită, asigurându-te că nodul cu rădăcinile este în contact direct cu pământul.
• Recipient individual: O metodă și mai eficientă este să plasezi un ghiveci mic, umplut cu pământ de grădină sau un substrat ușor, chiar lângă planta mamă. Așează plantula de stolon direct în ghiveci, fixând-o pentru a se înrădăcina acolo. Aceasta permite dezvoltarea unui sistem radicular compact și sănătos, ușurând transplantarea ulterioară.

Când se detașează și se transplantează noile plante

După aproximativ 4-6 săptămâni de la înrădăcinare, când plantula din ghiveci sau cea fixată direct în sol a dezvoltat un sistem radicular suficient de puternic și are 3-4 frunze adevărate, o poți detașa de planta mamă. Pur și simplu taie stolonul care o leagă de planta originală.

Momentul optim pentru transplantare este toamna (septembrie-octombrie), pentru a le permite să se stabilească bine înainte de iarnă și să producă fructe în primăvara următoare. Dacă ai înrădăcinat stolonii în ghivece, poți aștepta până în primăvara următoare pentru a le planta la locul definitiv, protejându-le peste iarnă într-un loc ferit de îngheț.

Este important să folosești stoloni de la plante sănătoase, viguroase și productive. Evită să înmulțești plante care au dat semne de boli sau au fost mai puțin roditoare.

Înmulțirea prin divizarea tufei: pentru plantele mai vechi

Această metodă este potrivită pentru plantele de căpșun mai vechi, care au format o tufă densă, cu mai multe coroane și rădăcini. De obicei, se practică la plantele care au 3-4 ani și care încep să-și piardă din vigoare și productivitate.

Cum se realizează divizarea

Divizarea tufei se face cel mai bine toamna, după recoltare și înainte de intrarea în repaus vegetativ, sau primăvara devreme, înainte de pornirea în vegetație.

1. Scoaterea tufei: Dezgroapă cu grijă întreaga tufă de căpșun, asigurându-te că nu deteriorezi prea mult rădăcinile.
2. Curățarea: Îndepărtează frunzele vechi, uscate sau bolnave și orice stoloni vechi.
3. Divizarea: Examinează tufa și vei observa că este formată din mai multe coroane individuale, fiecare cu propriul sistem radicular. Cu un cuțit ascuțit și dezinfectat sau pur și simplu cu mâna, separă aceste coroane, asigurându-te că fiecare secțiune are cel puțin 2-3 frunze și un sistem radicular bine dezvoltat.
4. Plantarea: Plantează imediat noile diviziuni în locul pregătit, la aceeași adâncime la care au crescut anterior. Asigură-te că rădăcinile sunt bine întinse și acoperite cu pământ, iar coroana plantei (punctul de unde pornesc frunzele) este la nivelul solului, nici prea adânc, nici prea la suprafață.

Această metodă este excelentă pentru a reîmprospăta o cultură existentă și pentru a obține plante noi, viguroase, din material genetic deja adaptat condițiilor grădinii tale.

Înmulțirea prin semințe: o provocare pentru soiurile hibride

Înmulțirea căpșunilor din semințe este cea mai puțin practică metodă pentru majoritatea grădinarilor amatori, mai ales dacă vorbim de soiuri hibride.

De ce este mai puțin comună?

• Variația genetică: Căpșunile obținute din semințe, în special cele provenite de la soiuri hibride (care sunt majoritatea celor cultivate), nu vor fi identice cu planta mamă. Acestea pot prezenta variații semnificative în ceea ce privește gustul, dimensiunea fructelor, rezistența la boli și productivitatea. Doar soiurile “heirloom” sau cele sălbatice se reproduc fidel din semințe.
• Timp îndelungat: Procesul de creștere a căpșunilor din semințe este mult mai lent. De obicei, durează cel puțin un an până când plantele încep să producă fructe, comparativ cu stolonii sau diviziunile care pot fructifica în primul sezon.
• Germinare dificilă: Semințele de căpșun necesită adesea o perioadă de stratificare la rece (păstrarea la temperaturi scăzute pentru a simula iarna) pentru a germina.

Când și cum se începe cultivarea din semințe

Dacă totuși vrei să experimentezi înmulțirea din semințe, iată câțiva pași:

1. Stratificarea: Pune semințele într-un recipient mic cu nisip umed sau turbă, sigilează-l și păstrează-l în frigider timp de 4-6 săptămâni.
2. Semănatul: După stratificare, seamănă semințele la suprafața unui substrat ușor, bine drenat, într-o tavă de răsaduri. Nu le acoperi cu prea mult pământ, deoarece au nevoie de lumină pentru a germina.
3. Condiții: Menține substratul umed și la o temperatură constantă de aproximativ 20−22∘C. Poți folosi un capac transparent sau folie de plastic pentru a menține umiditatea.
4. Transplantarea: Odată ce răsadurile au dezvoltat câteva frunze adevărate, le poți repica în ghivece individuale și, ulterior, le poți planta în grădină.

Această metodă este mai potrivită pentru cei pasionați de experimente sau pentru obținerea de soiuri sălbatice sau mai puțin comune.

Îngrijirea noilor plante de căpșun

Indiferent de metoda de înmulțire aleasă, noile plante de căpșun au nevoie de o îngrijire atentă pentru a se dezvolta armonios.

• Udarea: Asigură o udare regulată și consistentă, mai ales în primele săptămâni după transplantare, pentru a ajuta la stabilirea rădăcinilor.
• Lumina: Plantează căpșunii într-un loc care primește cel puțin 6-8 ore de lumină solară directă pe zi.
• Solul: Asigură un sol bine drenat, bogat în materie organică, cu un pH ușor acid (între 5.5 și 6.5).
• Fertilizarea: La plantare, poți încorpora compost sau un îngrășământ echilibrat. Ulterior, fertilizează conform nevoilor căpșunilor, așa cum am discutat într-un articol anterior.
• Protecția: Protejează plantele tinere de dăunători și boli. În timpul iernii, în zonele cu înghețuri puternice, poți mulci plantele cu paie sau frunze uscate pentru a le proteja.